18 februarie 2018
Sfârşitul îndoielii
1. Ispăşirea e în timp, dar nu şi pentru timp. Fiind în tine, e veşnică. Lucrul ce cuprinde amintirea lui Dumnezeu nu poate fi legat de timp. Şi nici tu nu eşti. Căci, dacă Dumnezeu nu e legat, nici tu nu poţi să fii. O clipă oferită Spiritului Sfânt I se oferă lui Dumnezeu din partea ta şi, în clipa aceea, te vei trezi încetişor în El. În clipa sfântă te vei desprinde de tot ce ai învăţat în trecut, şi Spiritul Sfânt îţi va oferi cu promptitudine întreaga lecţie a păcii. Ce poate să ceară timp, când s-au înlăturat toate obstacolele din calea învăţării sale? Adevărul întrece atât de mult timpul, încât se petrece tot deodată. Căci, aşa cum a fost creat tot unul, tot aşa şi unitatea lui nu depinde niciun pic de timp.
2. Să nu te preocupe timpul şi să nu te temi de clipa de sfinţenie care va înlătura toată frica. Căci clipa de pace e veşnică fiindcă e fără frică. Fiind lecţia pe care ţi-o dă Dumnezeu, ea va veni prin Profesorul pe Care L-a desemnat să traducă timpul în veşnicie. Binecuvântat fie Profesorul lui Dumnezeu, a Cărui bucurie e să îi predea sfântului Fiu al lui Dumnezeu propria lui sfinţenie. Bucuria Lui nu e cuprinsă în timp. Ce predă El e pentru tine, căci bucuria Lui este a ta. Prin El stai în faţa altarului lui Dumnezeu, unde El traduce încetişor iadul în Cer. Căci Dumnezeu te vrea numai în Cer.
3. Cât poate să ceară să fii unde te vrea Dumnezeu? Căci eşti unde ai fost întotdeauna şi vei fi întotdeauna. Tot ce ai, ai pentru totdeauna. Clipa binecuvântată se întinde să cuprindă timpul, aşa cum Dumnezeu Se extinde să te cuprindă pe tine. Tu, care ai petrecut zile, ceasuri şi chiar ani încătuşându-ţi fraţii de eul tău, într-o încercare de a-l sprijini şi de a-i susţine slăbiciunea, nu percepi Sursa puterii. În această clipă sfântă îţi vei descătuşa toţi fraţii, şi vei refuza să susţii slăbiciunea fie a lor, fie a ta.
4. Nu îţi dai seama cât de greşit ţi-ai folosit fraţii când i-ai văzut ca surse de susţinere a eului. Prin urmare, ei depun mărturie pentru eu în percepţia ta şi par să furnizeze motivele pentru a nu te desprinde de el. Ei sunt însă mult mai puternici şi mai convingători ca martori de partea Spiritului Sfânt. Şi susţin cu toţii puterea Lui. De aceea, tu alegi dacă ei îţi susţin eul sau Spiritul Sfânt din tine. Şi vei recunoaşte ce ai ales după reacţiile lor. Un Fiu al lui Dumnezeu care a fost eliberat prin Spiritul Sfânt dintr-un frate se recunoaşte uşor. Nu poate fi tăgăduit. Dacă rămâi nesigur, precis nu i-ai acordat eliberarea deplină. Şi, datorită acestui fapt, nu I-ai dat o singură clipă pe deplin Spiritului Sfânt. Căci, atunci când o vei face, vei fi sigur că ai făcut-o. Vei fi sigur, pentru că martorii de partea Lui vor vorbi atât de clar despre El, încât vei auzi şi înţelege. Te vei îndoi până vei auzi un singur martor pe care l-ai eliberat total prin Spiritul Sfânt. Şi apoi nu te vei mai îndoi.
5. Clipa sfântă nu ţi s-a întâmplat încă. Dar ţi se va întâmpla şi o vei recunoaşte cu certitudine deplină. Darurile lui Dumnezeu nu se recunosc în niciun alt fel. Poţi exersa aspectul mecanic al clipei sfinte şi, exersând-o, vei învăţa mult. Dar nu poţi furniza strălucirea ei puternică şi sclipitoare, care - cu viziunea ei - te va orbi literalmente la lumea aceasta. Şi iat-o, toată în această clipă, deplină, împlinită şi dată pe deplin.
6. Începe să îţi exersezi acum micul rol în desprinderea clipei sfinte. Vei primi instrucţiuni foarte concrete pe parcurs. A învăţa să desprinzi această singură secundă şi să o simţi veşnică înseamnă să începi să te simţi neseparat. Nu te teme că nu o să fii ajutat în această privinţă. Profesorul lui Dumnezeu şi lecţia Lui îţi vor susţine puterea. Numai slăbiciunea ta te va părăsi în urma acestui exerciţiu, căci este exersarea puterii dumnezeieşti din tine. Foloseşte-o doar o clipă, şi nu o vei mai tăgădui. Cine poate tăgădui Prezenţa lucrului la care se închină universul, cu apreciere şi bucurie? În faţa recunoaşterii universului care O mărturiseşte, îndoielile tale trebuie să dispară.
„A COURSE IN MIRACLES”
Cristosul din tine nu sălăşluieşte într-un trup. Şi totuşi, El e în tine. De aici trebuie să rezulte că nu eşti într-un trup. Ce e în tine nu poate să fie în afară. Şi e clar că nu poţi fi separat de ceea ce e tocmai nucleul vieţii tale. Ce îţi dă viaţă nu poate sălăşlui în moarte. Nici tu nu poţi. Cristos e încadrat într-o ramă de Sfinţenie al cărei singur scop e să Îl facă manifest celor ce nu Îl cunosc, ca să îi cheme să vină la El şi să Îl vadă unde au crezut că sunt trupurile lor. Trupurile lor vor dispărea atunci, ca Sfinţenia Lui să poată fi înrămată în ei.