1. Fie Dumnezeu este dement, fie eul. Dacă vei examina cu nepărtinire probele de ambele părţi, îţi vei da seama că aşa şi trebuie să fie. Nici Dumnezeu, nici eul nu propun un sistem de gândire parţial. Fiecare în parte e logic în sine, dar sunt diametral opuse în toate privinţele, aşa că e imposibil să le fii loial doar parţial. Aminteşte-ţi, totodată, că rezultatele lor sunt la fel de diferite ca temeliile lor, iar naturile lor fundamental ireconciliabile nu pot fi reconciliate pendulând între ele. Nimic din ce e viu nu este fără Tată, căci viaţa e creaţie. De aceea, decizia ta e întotdeauna un răspuns la întrebarea: „Cine e tatăl meu?" Şi îi vei fi credincios tatălui pe care îl alegi.
2. Dar ce i-ai spune celui care crede că această întrebare implică un conflict? Dacă tu ai făcut eul, cum poate eul să te fi făcut pe tine? Problema autorităţii rămâne în continuare singura sursă de conflict, pentru că eul a fost făcut din dorinţa Fiului lui Dumnezeu de-a-L zămisli pe EL. Eul nu e, atunci, decât un sistem delirant în care ţi-ai făcut propriul tată. Nu te îndoi de asta. Sună dement când o afirmi cu deplină onestitate, dar eul nu se uită niciodată cu deplină onestitate la ce face. Asta însă e dementa lui premisă, ascunsă cu grijă în sumbra piatră unghiulară a sistemului său de gândire. Şi fie eul, pe care l-ai făcut tu, e într-adevăr tatăl tău, fie întregul lui sistem de gândire este nefondat.
3. Tu faci prin proiecţie, dar Dumnezeu creează prin extindere. Piatra unghiulară a creaţiei lui Dumnezeu eşti tu, căci sistemul Său de gândire e lumina. Adu-ţi aminte de Razele care stau acolo, nevăzute. Pe măsură ce te apropii de centrul sistemului Său de gândire, lumina devine tot mai clară. Pe măsură ce te apropii de temelia sistemului de gândire al eului, calea devine tot mai întunecată şi mai obscură. Dar chiar şi mica scânteie din mintea ta e de ajuns să o lumineze. Lumina aceasta, du-o cu tine fără frică şi ţine-o cu curaj la temelia sistemului de gândire al eului. Fii dispus să îl judeci cu deplină onestitate. Deschide sumbra piatră a groazei pe care se sprijină şi scoate-o la lumină. Acolo vei vedea că s-a sprijinit pe un nonsens şi că tot ce te-a umplut de frică nu a avut temei.
4. Frate, faci parte din Dumnezeu şi din mine. Când te vei uita în sfârşit la temelia eului fără să eziţi, te vei uita şi la a noastră. Vin la tine de la Tatăl nostru să îţi reofer totul. Nu îl refuza ca să ţii ascunsă o sumbră piatră unghiulară, căci ocrotirea ei nu te va mântui. Îţi dau lampa şi voi merge cu tine. Nu vei face această călătorie singur. Te voi conduce la adevăratul tău Tată, Care are nevoie de tine cum am şi eu. Nu vrei să răspunzi la chemarea iubirii cu bucurie?
A Course in Miracles
"Vocea lui Dumnezeu îmi vorbeşte în fiecare clipă a zilei."
