1. Percepţiile tale distorsionate acoperă cu o pătură groasă impulsurile miraculoase, făcându-ţi dificilă conştientizarea lor. Confundarea impulsurilor miraculoase cu impulsurile fizice e o distorsiune perceptuală majoră. Impulsurile fizice sunt impulsuri miraculoase dirijate greşit. Toată plăcerea adevărată vine făcând Voia lui Dumnezeu. Pentru că a nu o face e o negare de Sine. Negarea de Sine duce la iluzii, în timp ce corectarea greşelii aduce eliberarea de ea. Nu te amăgi crezând că te poţi raporta în pace la Dumnezeu sau la fraţii tăi prin ceva exterior.
2. Puiul lui Dumnezeu, ai fost creat să creezi ce e bun, frumos şi sfânt. Nu uita asta. Iubirea lui Dumnezeu e nevoită să se mai exprime un pic printr-un trup la altul, căci viziunea e încă atât de slabă. Îţi poţi folosi trupul cel mai bine ajutându-te de el la lărgirea percepţiei tale să poţi dobândi adevărata viziune, de care ochiul fizic este incapabil. A învăţa să facă asta e singura utilitate adevărată a trupului.
3. Fantezia e o formă de viziune distorsionată. Fanteziile de orice fel sunt distorsiuni pentru că implică întotdeauna denaturarea percepţiei până la irealitate. Acţiunile ce decurg din distorsiuni sunt literalmente reacţiile celor ce nu ştiu ce fac. Fantezia e o încercare de-a controla realitatea potrivit unor nevoi false. Denaturează realitatea în orice fel, şi vei percepe distructiv. Fanteziile sunt un mijloc de-a face asociaţii false şi de-a încerca să obţii plăcere din ele. Dar, deşi poţi percepe asociaţii false, nu le poţi face reale decât pentru tine. Tu crezi în ce faci. Dacă oferi miracole, îţi va fi la fel de tare credinţa în ele. Tăria convingerii tale va susţine atunci credinţa celui ce primeşte miracolul. Fanteziile devin total de prisos pe măsură ce caracterul complet satisfăcător al realităţii le devine evident atât celui ce dă, cât şi celui ce primeşte. Realitatea se „pierde" prin uzurpare, care produce tiranie. Cât rămâne pe faţa pământului până şi un singur „rob", eliberarea ta nu e deplină. Deplina restabilire a Fiimii e unicul obiectiv al celor cu mintea dispusă la miracole.
4. Acesta e un curs de antrenare a minţii. Toată învăţarea implică atenţie şi studiu la un anumit nivel. Unele părţi de mai târziu ale acestui curs se bazează prea mult pe aceste secţiuni iniţiale ca să nu necesite un studiu atent. Vei avea nevoie de ele şi ca pregătire. Fără asta, poţi să devii prea înspăimântat de cele ce urmează ca să le foloseşti constructiv. Studiind aceste secţiuni iniţiale însă, vei începe să vezi câteva dintre implicaţiile cărora li se va da amploare mai târziu.
5. E nevoie de o bază solidă din cauza confuziei dintre frică şi veneraţie la care m-am referit deja şi care se face deseori. Am spus că veneraţia e nepotrivită la adresa Fiilor lui Dumnezeu, căci nu trebuie să simţi veneraţie în prezenţa egalilor tăi. Dar am mai subliniat că veneraţia e potrivită în Prezenţa Creatorului tău. Am avut grijă să lămuresc rolul meu în Ispăşire, fără să îl supraapreciez sau subapreciez. Încerc să fac acelaşi lucru cu al tău. Am subliniat că veneraţia nu e o reacţie potrivită la adresa mea, datorită egalităţii noastre inerente. Câţiva dintre paşii de mai târziu ai acestui curs implică însă o abordare mai directă a lui Dumnezeu Însuşi. Nu ar fi înţelept să începi executarea acestor paşi fără o pregătire atentă, căci veneraţia se va confunda altfel cu frica, iar experienţa va fi mai degrabă traumatică decât beatifică. Vindecarea, în final, e de la Dumnezeu. Mijloacele ţi se explică atent. Ocazional, revelaţia îţi poate dezvălui ţinta finală, dar - pentru a o atinge - ai nevoie de mijloace.
Distorsiunile impulsurilor miraculoase
Distorsiunile impulsurilor miraculoase
